Când pietrele vorbesc…

Scufundarea lucrării Când pietrele vorbesc… în bazinul râului Timiş

În fiecare an asistăm la impactul extremelor climatice la nivel global. În 2022, în Europa, râurile au devenit impracticabile, iar vechile marcaje hidrologice cunoscute sub numele de Hungersteine (pietre ale foametei) au ieșit la iveală. Timp de secole, aceste pietre au prezis seceta, prin mesaje gravate pe suprafețele lor. Amplasate în albiile râurilor, pietrele foametei apar ca avertismente climatice și dispar atunci când nivelul apei revine la normal. Inspirați de limbajul pietrelor, adesea ne punem întrebări cu privire la potențialul artei de a comunica în afara sferei 'culturale' prin lucrări care ar putea fi activate în condiții meteorologice specifice. 

Lucrarea „Când pietrele vorbesc…” a fost expusă în cadrul Chronic Desire şi include o piatră provenită dintr-un râu dispărut din sudul României (grav afectată de secetă), și transportată la Timişoara cu intenția de a fi scufundată la sfârșitul expoziției într-un alt râu din proximitatea Timișoarei, al cărui debit de apă este încă normal.

Astfel, lucrarea va deveni un senzor hidrologic și, în același timp, un monument public imperceptibil, vizibil doar în condiții de secetă. În condiții hidrologice optime, lucrarea va rămâne invizibilă. 

Ceremonia de scufundare a lucrării în bazinul râului Timiş va avea loc pe 10 Decembrie 2023.

Anca Benera și Arnold Estefan colaborează ca artist-duo din 2012, trăiesc și lucrează în Viena și București. Practica lor artistică este bazată pe cercetare, urmărind tiparele ascunse sau invizibile care se regăsesc în spatele anumitor narațiuni istorice, sociale sau geopolitice. Lucrările lor sunt articulate printr-o varietate de genuri, formate și medii, incluzând instalații, video, desen sau performance. Conexiunile dintre evenimentele istorice și cele climatice, sau ecologia și politica resurselor sunt adesea în centrul proiectelor lor recente.

Lucrările lor au fost expuse în expoziții ca “Rehearsals for Peace” n.b.k. Berlin (2023-solo); “Titen”, Biennale Jogja XVII, Yogyakarta, Indonesia (2023); Kyiv Biennial (2023, 2015); “Territories of Waste” Museum Tinguely, Basel (2022); Artists' Film International, Whitechapel Gallery, London (2022); Biennale Matter of Art, Prague (2022); “Weather Engines”, Onassis Stegi, Athens (2022); 39th EVA International - Ireland’s Biennial (2021); “The Normal”, Talbot Rice Gallery, Edinburgh (2021); “Subnature”, Trafo Gallery, Budapest (2021-solo); “Overview Effect”, Museum of Contemporary Art Belgrade (2021); “Potential Worlds”, Migros Museum, Zurich (2021); “Slow Life”, Ludwig Museum, Budapest/Koblenz (2021); “Persona”, MUCEM Marseille (2019); Art Encounters Biennial, Timisoara (2029, 2017); Frac des Pays de la Loire, Nantes (2018); “Natural Histories, Traces of the Political”, MUMOK Vienna (2017); Off Biennale, Budapest (2017, 2015); “Sights and Sounds”, The Jewish Museum, New York (2016); “GLOBALE: Global Control and Censorship”, ZKM, Karlsruhe (2016); Vienna Biennale, MAK, Vienna (2015); "Der Brancusi-Effekt”, Kunsthalle Wien (2014); "We Were So Few and So Many Of Us Are Left”, tranzit.ro/Bucharest/Budapest, (2013 – solo); “Mom, am I barbarian?”, 13th Istanbul Biennial, (2013); “Intense Proximity”, La Triennale, Palais de Tokyo, Paris/France (2012);

În 2022 le-a fost acordat premiul Birgit Jürgenssen Award, de către Ministerul pentru Artă și Cultură (BMKOES) și Academy of Fine Arts Vienna. În prezent, sunt Creative Fellows la UCL, Postsocialist Art Centre, Londra.

ⓘ Un autobuz special va pleca de la MX - Muzeul „Corneliu Miklosi” la ora 12 către Râul Timiș alături de Anca Benera și Arnold Estefan, urmărind poziționarea pietrei în albia râului. Autobuzul se va întoarce la MX - Muzeul „Corneliu Miklosi”, ajungând la ora 14 înapoi. Rezervari aici.

Parte din

Timișoara 2023 la nesfârșit

Timișoara 2023 la nesfârșit