Încă din 2017, La pas s-a remarcat ca un program-manifest care promovează producția sustenabilă de hrană și cultură, precum și consumul responsabil, toate cu grijă pentru mediu, resurse și oameni. La finalul acestei săptămâni, la Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi” va avea loc o nouă ediție a festivalului La pas, eveniment care promovează gastronomia artizanală, cultura sustenabilității și hrana bună, curată și etică, adică principiile mișcării Slow Food. Despre programul La pas și ce cuprinde acesta dincolo de festival am povestit cu Mihaela Vețan, din partea Centrului de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (CRIES).

La pas este unul dintre programele cu tradiție din cadrul programului de Capitală Europeană a Culturii. Practic, el a prins viață chiar după câștigarea titlului și a crescut de la an la an. Ce v-ați propus cu el și cât de departe ați ajuns până acum?

Prin La pas, noi am dorit să contribuim la promovarea consumului și a producției sustenabile de hrană, dar și a sustenabilității la modul general. Pentru acest lucru, ne-a fost clar de la început că avem nevoie de mai multe instrumente, că trebuie să lucrăm cu mai multe categorii de publicuri, fie că vorbim de consumatori, producători, autoritate publică, organizatori de evenimente etc. În funcție de aceste categorii am gândit și am dezvoltat mai multe componente ale programului La pas.

Cea mai cunoscută componentă e festivalul care își va desfășura o nouă ediție la finalul acestei săptămâni. Dar La pas înseamnă mult mai mult decât atât.

Desigur, o componentă importantă este Educație pentru schimbare. E componenta prin care ne adresăm cu precădere tinerilor și prin care dezvoltăm programul de educație pentru consum responsabil în școli. Pentru acest lucru, ne-am implicat în dezvoltarea unor materiale educaționale pe care să le poată folosi profesorii în activitatea din școală. De aceea, în 2018, primul lucru pe care l-am făcut a fost un Manual pentru consum responsabil, o resursă pentru cadrele didactice, iar apoi în anii care au urmat, am depus foarte mult efort și energie pentru a dezvolta o comunitate de învățarea profesorilor La pas și a altora, experți din diferite zone și persoane care sunt implicate în activități educaționale. Avem întreprinderi sociale unde s-au făcut vizite cu copii - au fost duși la Curtea culorilor să vadă cum se face brânza artizanală; au învățat cum se colectează uleiul alimentar uzat și cum se transformă în lumânări de către cei de la OilRight; au fost la producătorii ASAT și au văzut cum se produc și se distribuie legumele. Am încercat, alături de profesori, să aducem oameni din comunitate care sunt implicați în diferite inițiative și care au construit experiențe de învățare pentru elevi.

E o componentă care s-a dezvoltat foarte mult în acești ani. Ați pornit cu 40 de elevi în 2017, iar în acest an ați trecut de 2000 de elevi implicați. Cum ați reușit?

Programul Educație pentru schimbare a crescut de la un an la altul, s-au alăturat noi profesori în această comunitate de învățare, a crescut numărul de elevi implicați. Pentru noi e foarte important că avem școli în care programul se desfășoară deja de 3-4 ani și practic acolo se observă diferența între a face niște acțiuni punctuale de tip eveniment – hai să vorbim despre risipa alimentară, hai să facem o acțiune de conștientizare -; și a integra acest tip de activități în activitatea de zi cu zi a elevilor. Practic, acest tip de demers poate să te ajute să schimbi comportamente și să formezi competențe de consum responsabil.

Suntem norocoși că la Timișoara am putut să avem această continuitate, un fapt destul de rar în România, programul La pas se întâmplă deja de șase ani, din 2017, când l-am gândit. Continuitatea aceasta ne-a permis să vedem care sunt avantajele de a avea o prezență constantă, de a trece de la niște acțiuni, prezentări, activități demonstrative, la a transforma infrastructura școlară. Și dau aici un exemplu – avem școli în care am construit compostoare și în care elevii care au învățat despre cum se face compostu, pentru că au unde să îl facă; avem de asemenea școli care și-au dezvoltat grădini educaționale, inclusiv avem Școala Generală nr. 12, care anul acesta, pentru că nu are spațiu, și-a dezvoltat grădina din ghivece, adică a împânzit școala cu ghivece în care elevii au cultivat legume. Avem o livadă de pomi fructiferi în ghivece aici. Și, practic, acestea sunt câteva exemple din Timișoara care îți arată care sunt avantajele de a avea o acțiune constantă, o continuitate. Acest tip de educație pentru schimbare are nevoie de partea aceasta de perseverență.

În mod natural, o parte din activitatea festivalului La Pas de anul acesta e construită împreună cu elevi și profesori care își asumă rolul de experți și vin și demonstrează publicului larg, altor elevi sau profesori, din activitățile pe care ei deja le-au făcut și pe care se simt confortabil să le dea mai departe. Cred că ăsta e un lucru foarte important de subliniat – că acest lucru a fost posibil doar datorită faptului că am avut această continuitate și a fost viziunea integrată. Aceste componente au fost gândite de la început să se susțină reciproc.

Cât de mare e provocarea de a realiza un festival de gastronomie artizanală, într-o perioadă în care festivalurile de tip street-food au devenit atât de populare?

Festivalul l-am gândit de la început ca pe un moment în care să aducem împreună ceea ce este valoros în comunitate sau în comunitățile noastre, pentru că de la început în festival am avut artizani, experți și din afara zonei Banatului, care au fost invitați tocmai pentru a vorbi despre alte inițiative care nu existau în zona noastră și de a hrăni acest imaginar - că se poate și în alt fel să facem lucrurile. De aceea, de fiecare dată când am întâlnit o inițiativă valoroasă, un producător care are o poveste, o inițiativă de succes, noi am păstrat-o în minte pentru a fi parte din festival și pentru a facilita întâlnirea cu comunitatea locală, astfel încât să se producă acel schimb de experiențe și de informații.

Festivalul La pas este un moment de coagulare a comunității care e interesată de temă sau provocată doar, pentru că avem oameni care ajung la el doar ca să vadă ce e cu chestia asta cu sustenabilitatea. Și în cadrul festivalului componenta de educație e importantă, iar anul acesta o parte din el va fi a școlilor și se va simți asta. Noi am început inițial cu elevii voluntari și iată că astăzi vorbim de elevi care sunt invitați cu rolul de experți în festival.

Un alt lucru foarte important este că festivalul este gândit exclusiv pentru micii producători. Deci încercăm să aducem în fața consumatorilor producători locali care folosesc ingrediente de calitate și în general sunt producători pe care nu îi găsim la foarte multe evenimente de genul street food. E o provocare, pentru că ei nu au această obișnuință, iar în plus există și o serie de reglementări legale care, din păcate s-au înăsprit în ultima perioadă și simțim că nu este încurajată apariția publică a micului producător. Dar partea aceasta - de prezentare, de promovare, de a oferi un spațiu de comercializare pentru micii producători – a fost o componentă importantă pentru festival.

Acest lucru se leagă un pic și de politica de parteneriate și sponsorizare. Festivalul La pas este finanțat din finanțare publică și cu cofinanțarea artizanilor. Nu am acceptat sponsorizări din partea unor multinaționale care veneau cu această condiție – să-și vândă produsele de masă în cadrul festivalului, iar asta ar fi anulat funcția de bază a festivalului. Și atunci am luat decizia de a face eforturi și a aduce partea de cofinanțare de care e nevoie din contribuția proprie și cumva vrem ca cei care ajung în festival să fie conștienți de acest lucru – că parte din el este susținută din contribuția artizanilor care plătesc o taxă ca să fie acolo; și este susținut din munca voluntarilor. Faptul că nu avem sponsorizare privată, nu avem bilet de intrare e un efort care are în spate acest angajament pe care noi ca echipă ni l-am luat, voluntarii care ni s-au alăturat și artizanii care își aduc contribuția financiar. A fost singura modalitate prin care puteam păstra evenimentul aliniat cu valorile pe care vrem să le promovăm.

La edițiile trecute s-au format cozi la mulți astfel de producători. Cum îți explici că, într-o eră a vitezei, oamenii stau și așteaptă și câte două ore ca să ajungă la ei?

Festivalul are această funcție – de a-ți prezenta producătorii, de a-i promova, de a avea ocazia să deguști produse pe care poate nu le-ai degustat în alte ocazii și atunci, legat de acest lucru, avem componenta degustărilor, care a fost mereu importantă în programul La pas. Credem că putem prinde gustul și putem să ne dăm seama de diferențele dintre un produs artizanal și un produs de masă, doar dacă îl degustăm. Dacă întâlnim producătorul și aflăm povestea lui, aflăm pasiunea, motivația care stă în spate și La pas a reprezentat această ocazie – să deguști produsul, să îl întâlnești pe cel care îl face cu mândrie. Și vedem acum ca reacție, producătorii își asumă cu mândrie festivalul și vor să fie în fața publicului care le consumă produsele. Îl simt ca pe locul lor de întâlnire.

Cât de mare e provocarea de a-i aduce pe tineri la un festival altfel decât toate celelalte cu care sunt ei obișnuiți?

E provocator să aduci adolescenții la un astfel de eveniment care, din exterior poate părea moralizator, pentru că noi punem foarte mare accent pe educație. Și poate că oamenii nu se gândesc neapărat la festival ca la o experiență de învățare, ci ca la un loc unde te distrezi, te simți bine. Dar încercăm să compensăm cu ceea ce comunicăm noi, că e un festival al convivialității. Te simți bine cu produsele, cu programul artistic, cu oamenii pe care îi întâlnești. Unul dintre feedback-urile primite anul trecut s-a referit exact la acest aspect – oamenii ne spuneau că au fost încântați de cum au fost întâmpinați de voluntari care erau mereu cu zâmbetul pe buze și se vedea că fac asta cu plăcere. De altfel, unul dintre voluntarii care ni s-au alăturat în acest an a povestit că anul trecut a ajuns întâmplător la festival, dar, odată ajuns, a petrecut patru ore acolo, iar de anul acesta a decis să se implice activ în organizarea lui.

Pe lângă componenta educațională și cea de festival, mai aveți o componentă importantă în cadrul programului La pas.

Da, este vorba de cea de evenimente sustenabile, prezentă de la început în conceptul nostru, în care punem laolaltă preocupările noastre cu aspecte foarte practice. Adică, dacă organizăm un eveniment, fie el festival sau altă activitate, ne gândim în primul rând la cum îl facem să fie mai sustenabil, să aibă un impact pozitiv. Așa că, încă de la început am creat acest ghid pentru evenimente responsabile, în care am încercat să chestionăm niște evenimente pe care să le putem folosi în planificare, în organizare; și apoi ne-am uitat la festival având în minte lucrul acesta: cum să îl facem mai sustenabil?

Și ce putem face?

Începem de la locație. Mereu ne-am propus ca locul de desfășurare al festivalului să fie accesibil cu mijloacele de transport în comun și bicicletelor. Anul acesta va fi chiar în Muzeul de transport public, ceea ce întărește și mai mult mesajul nostru că încurajăm transportul în comun.

La programul artistic am încercat mereu să avem un echilibru între resursele locale și oameni care sunt implicați în inițiative pilot, care pot să motiveze. Încă din 2019, ne-am asumat voluntar să nu folosim ambalaje din plastic de unică folosință și am fost implicați ulterior în dezvoltarea unei hotărâri de Consiliu Local, pentru ca lucrul acesta să devină obligatoriu pentru toți organizatorii de evenimente realizate cu bani publici, la Timișoara. Apoi avem partea de colectare selectivă a gunoiului – dacă în 2019, voluntarii noștri au fost nevoiți să sorteze, sperăm ca anul acesta și artizanii și consumatorii să o facă.

În plus, promovăm ideea legată de impactul de mediu al apei îmbuteliate și din acest motiv în festival nu am acceptat vânzarea de apă îmbuteliată și am încurajat consumul din rețeaua publică. Am încurajat transportul artiștilor, experților, cu trenul sau mașina în detrimentul avionului; și încercăm să îi cazăm la alte întreprinderi sociale care au impact pozitiv. Marea majoritate a participanților de anul acesta sunt cazați la un hotel făcut pe criterii de sustenabilitate.

Inclusiv la partea de comunicare, ne-am redus de la o ediție la alta foarte mult numărul de materiale printate, mesh-urile folosit în 2019 le-am transformat în mape, cu ajutorul unei întreprinderi sociale. Am încercat să investim timp și resurse în comunicarea de la om la om, iar ceea ce se întâmplă în școli este o formulă prin care elevii și profesorii devin comunicatori și promotori ai festivalului. Săptămânile acestea, festivalul este promovat în 13 școli și în zonele adiacente, prin flash-mob-uri sau alte activități specifice și sperăm ca rezultatul să se vadă la finalul acestei săptămâni, dar mai ales în anii care urmează.

Festivalul LA PAS - Festival de gastronomie artizanală face parte din programul dezvoltat de C.R.I.E.S. în contextul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii și este cofinanțat de Primăria Municipiului Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Festivalul este organizat de Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (CRIES) în cadrul Programului LA PAS / Slowing Down și reprezintă rezultatul colaborării cu peste 50 de instituții publice, organizații neguvernamentale, școli și grupuri de inițiativă.

Programul complet al festivalului este disponibil aici. Tot la această adresă găsiți informații detaliate despre fiecare secțiune și modalitatea de înscriere la ateliere, dezbateri și sesiunile de formare pregătite pentru festival.

Accesul publicului la festival este liber, prin contribuția finanțatorilor și implicarea partenerilor și voluntarilor LA PAS.