„Demersul face parte dintr-un proiect de lungă durată prin care îmi propun să explorez câteva teme cu care voi lucra în anii următori. Ele sunt legate de felul în care oamenii conviețuiesc în cadrul societății și de felul în care negociem spațiul comun (fie cel fizic sau cel cultural) și cum negociem la nivel intim, personal, cu instinctele primare de supraviețuire vs simbioză. Contextul actual devine unul din ce în ce mai problematic. Pe fundalul unor crize economice, climatice și politice tot mai acute, sentimentul unei destbilizări sociale sau, dimpotrivă, a unui tip de control mai strict, amorsează în mulți dintre noi nenumărate anxietăți.

Polarizarea socială facilitată de algoritmii platformelor sociale și pseudohedonismul consumerist ne îndepărtează de o înțelegere profundă și reală a felului în care împărțim teritorii și resurse unii cu alții. Superficialitatea consumersismului cultural, pe de altă parte, ne îndepărtează de asumarea lecțiilor morale ale secolului XX. În general, majoritatea oamenilor nu se consideră ca făcând parte din problemă. Dar la o privire mai atentă, cu toții suntem (în special prin inacțiune) responsabili pentru felul în care trăim împreună.Îmi propun să inițiez un proces de documentare, urmărind să fac în principal interviuri înregistrate audio, atât cu oameni cunoscuți cât și cu oameni necunoscuți, pe stradă. În acest sens, voi crea un chestionar care va putea fi adaptat în funcție de direcția pe care o va lua fiecare interacțiune. Interviurile vor decurge sub principiul anonimatului. Chestionarul va fi menit să reflecte întrebările mai mari, care stau în spatele acestui proces de documentare.

Această arhivă audio să crească în următorii ani. Nu caut răspunsuri, dar am nevoie să explorez și să încerc să înțeleg măcar o parte din spectrul atât de larg a ceea ce numim atât de comod răul din noi. Lucrez în prezent la două proiecte de teatru pe care le pregătesc pentru Reactor de creație și experiment din Cluj-Napoca și Teatrul Marin Sorescu din Craiova care investighează, la rândul lor, această temă. Pe lângă funcția documentară și cea generatoare de material pentru proiecte tangente, acest demers poate să se transforme în viitor într-un proiect în sine, diseminat ca instalație, album, arhivă online, sau printr-un complex de medii.”



Mihai Păcurar este artist interdisciplinar. Creația sa cuprinde un spectru larg de medii interconectate. Principala arie a preocupărilor sale artistice a fost în mare parte teatrul. A lucrat ca scenograf și artist video în peste 80 de producții, atât în spații de stat, cât și în spații independente. Abordarea sa în ceea ce privește scenografia a fost mereu una sintetică, migrând în ultimii ani înspre structuri din ce în ce mai conceptuale, în timp ce creația video a alunecat în timp înspre structuri din ce în ce mai libere, mai supuse întâmplării.

Munca sa cu imaginile s-a dezvoltat și în afara teatrului, în principal ca parte a unor instalații pe care le-a creat împreună cu artiști din domenii diferite. A explorat teme ca percepția, impactul virtualului asupra analogului sau posibilitățile creative ale haosului. A fost mereu interesat de morfologia politică a spațiului ca loc de întâlnire.Preocupările sale investighează de obicei relațiile care apar în triunghiul om - mediu - tehnologie și au o puternică tentă ecologistă.De curând, a încheiat un program de Master în arta regizorului la Universitatea de Arte din Târgu-Mureș, sub îndrumarea lui Theodor-Cristian Popescu și plănuieşte să explorez mai departe posibilitățile de intersecție ale teatrului, performance-ului, instalației, artei video și a sunetului.