Curator: Cosmin Costinaș
Co-curatori: Mona Vătămanu și Florin Tudor

Artiști: Claudia Andujar, Florin Bobu, Alex Bodea, Tony Chakar, Ana Deji, Megan Dominescu, Mihaela Drăgan, Ion Dumitrescu, Chitra Ganesh, Alexandra Gulea, Loredana Ilie, Sakarin Krue-On, Ivana Mladenović, Nicoleta Moise, Silvia Moldovan, Elisabeta și Emilia Morar, Veda Popovici și Mircea Nicolae, Maria Prodan, Citra Sasmita, Ștefan Sava, Ultima Esperanza, Sana Shahmuradova Tanska, Robel Temesgen, Hans Mattis-Teusch, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Apichatpong Weerasethakul

PROGRAM
17:30 Discuție curatorială: Cosmin Costinaș, Mona Vătămanu și Florin Tudor
18:00 Tur ghidat în expoziția „Țara de foc” cu curatorul Cosmin Costinaș
19:30 Concert Plevna
20:30 Concert Ya Tosiba
21:30 Interbalkanic dj set cu Ion Dumitrescu

Pornind de la câteva episoade istorice mai puțin cunoscute, expoziția cercetează anumite linii de excluziune din discursurile istorice și ale istoriei artei din România, legate atât de momente întunecate din trecut, cât și de momente de progres. Acest proces ridică mai multe întrebări: ce grupuri, împreună cu poveștile, imaginile și perspectivele lor, au fost excluse din procesul încă în desfășurare de auto-imaginare a României, de la comunități etnice la grupuri sociale, precum cel al minerilor? Ce evenimente din subsolurile istoriei românești continuă să fie trecute sub tăcere? Aici, expoziția „Țara de Foc” inițiază o examinare a implicării, a proximității, precum și a foloaselor obținute de teritoriile românești din proiectul colonial european. Aducând în discuție figuri din această istorie colonială a României mai puțin discutată, cum ar fi cea a lui Iuliu Popper, un participant major la genocidul poporului Selk’nam din Țara de Foc, expoziția va aduce în discuție și alte capitole ale istoriei României: de la cei cinci sute de ani de robie romă la colonizarea Cadrilaterului, la ocuparea Transnistriei și la genocidul evreilor și romilor, de la prima istorie scrisă a primei expediții europene în jurul globului, la alți exploratori și savanți ce au servit proiectului colonial până în secolul XX.

Expoziția se întreabă de asemenea, ce genuri, stiluri, limbaje, medii și genealogii artistice au fost excluse, deseori în detrimentul complexității, din istoriile dominante ale artei folosite pentru a construi imaginea de sine a națiunii? Poate cea a icoanelor pe sticlă ortodoxe din Transilvania din secolele XVIII și XIX, multe dintre ele realizate de artiste femei, într-o epocă în care femeile au fost în general excluse din profesia artistică, rezervată preponderent bărbaților pe întreg continentul european? Sau istoria covoarelor transilvănene produse în țări musulmane, colecționate în Transilvania și reprezentate în picturile occidentale europene care ne arată complexitatea circuitelor de schimb ale economiei coloniale globale? Sau genurile hibride de muzică care reprezintă și azi un subiect controversat în România?

Aceste exerciții deschid noi orizonturi atât în spațiul românesc, cât și dincolo de el, într-o lume care, de bine sau de rău, devine mai mare decât poveștile pe care ni le spunem de obicei despre noi înșine.

Cosmin Costinaș este Senior Curator al Practicilor Expoziționale la Haus der Kulturen der Welt, HKW, Berlin (din 2022). A fost co-director artistic al celei de-a 24-a Bienale de la Sydney (2024); Director al Para Site, Hong Kong (2011-2022); Director Artistic al Trienalei de la Kathmandu 2077 (2022); co-curator al Pavilionului României la cea de-a 59-a Bienală de la Veneția (2022); consilier curatorial al Trienalei de la Aichi (2022); curator al Bienalei de la Dakar 2018 – La Biennale de l’Art Africain Contemporain-DAK’ART (2018); curator invitat la Dhaka Art Summit (2018); co-curator al celei de-a 10-a Bienale de la Shanghai (2014); curator la BAK – basis voor actuele kunst, Utrecht (2008–2011); co-curator al primei Bienale Industriale Ural, Ekaterinburg (2010); și editor al documenta 12 magazines, Viena/Kassel (2005–2007), printre altele. A editat și a contribuit cu scrieri la numeroase cărți, reviste și cataloage de expoziții și a predat și susținut prelegeri la diverse universități, academii de artă și instituții din întreaga lume.

Mona Vătămanu și Florin Tudor abordează tema istoriei în filme, instalații, picturi și acțiuni performative revizitând diverse ideologii, utopii și proiecte moderniste. Lucrările lor au fost expuse la Kadist San Francisco, 2024; Bienala Diriyah, 2024; a 5-a Bienală de la Kiev, Viena, 2023; Trienala Kathmandu, 2022; a 10-a Bienală de la Shanghai, 2014; a 12-a Bienală de la Istanbul, 2011; a 5-a Bienală de la Berlin, 2008.

Expoziția „Țara de foc” este un eveniment organizat de Fundația Calina, produs de Kunsthalle Bega și cofinanțat de Ministerul Culturii prin Centrul de Proiecte și Administrația Fondului Cultural Național.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, împreună cu Andreea Drăghicescu și Ugron Lajos, prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 16 ani pe scena de arta contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată in proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră a publicațiilor de artă.

Proiectul „Țara de foc” face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Legacy Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii. Programul cultural nu reprezintă neapărat poziția Primăriei Timișoara și a Consiliului Local Timișoara. Conținutul programului cultural și modul în care rezultatele acestuia pot fi utilizate sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și a beneficiarului finanțării. Primăria Timișoara și Consiliul Local Timișoara nu sunt responsabili pentru conținutul materialului și modul în care ar putea fi utilizat.

Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă neapărat poziția AFCN. AFCN nu este responsabilă pentru conținutul proiectului sau pentru modul în care rezultatele proiectului pot fi utilizate. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri instituționali: Muzeul Național de Artă a României, Muzeul Național Secuiesc, Muzeul Județean Mureș - Secția de Artă, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Muzeul Municipiului București, Academia de Studii Economice, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul Ploiești, Ambasada României în Republica Federală Democratică Etiopia

Parteneri: Samdani Art Foundation, Facultatea de Arte și Design – Universitatea de Vest din Timișoara, Kerber Verlag, Fundația Herczeg, PUNCH, Storm Sped

Parteneri media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, Contemporary Art, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro

Sponsori: BEGA, PINTeam, VendTeam, Egeria, ELECS Group, Agape