În ciuda importanței pentru ecosistemul planetei și a imensei varietăți de specii, plantele reprezintă pentru oameni doar „un fundal verde”, iar educația științelor naturale suferă de zoo-centrism, se arată în cartea Beyond Plant Blindness (The Greenbox, 2020). Una dintre explicații este faptul că, de la Aristotel până în prezent, gândirea occidentală plasează plantele pe o scală inferioară a vieții. Într-o clasificare a lumii naturale, plantele sunt reduse la tăcere iar existența lor este descrisă doar în termeni de reproducere și fotosinteză. Or, plantele = viață.

Atelierul de plantare poetică încearcă să depășească acest blocaj biologic și să creeze o relație intimă între copii și plante, prin activități de grădinărit și desen. Cum o spune și Francis Halle în Atlas of Poetic Botany (The MIT Press, 2018), plantele nu sunt atât de cunoscute ca animalele, iar prin desen putem petrece mult mai mult timp alături de niște ființe surprinzătoare, enigmatice și chiar amuzante.

„Este ca și cum am vizita o planetă îndepărtată și am întâlni o formă de viață extraterestră cu care nu împărtășim nicio limbă – o formă de viață bazată pe principii care nu sunt ale noastre. Dacă dorim să înțelegem această creatură, cel mai bine este să nu ne grăbim. (...) Timpul prelungit necesar desenului echivalează cu un dialog cu planta: deschide spațiu pentru reflecție, care este absolut necesar atunci când stai față în față cu un extraterestru.”

Atelierul este realizat de Alexandru Ciobotă, împreună cu copiii de la grupa mare Gradinița cu Program Prelungit nr.23, coordonați de educatoarea Cristina Genoveva Ionel.

Mulțumim GreenFeel pentru găzduire.