Expoziția a fost realizată de Arhiva Istorică de Stat a Lituaniei cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova și Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, putând fi vizitată în perioada 1-30 august 2023.

Întrucât arhivele păstrează numeroase documente referitoare la istoria și cultura tătarilor lituanieni, expoziția „Tătarii lituanieni în documentele de arhivă” este constituită din două părți. Documentele din prima parte oglindesc istoria acestei etnii și privilegiile acordate de către voievozii Lituaniei și Poloniei sub formă de hrisoave și acte referitoare la serviciul militar prestat în oastea Marelui Ducat al Lituaniei sau armata țaristă. Acestea sunt completate de o serie de dosare privind acordarea titlurilor de noblețe, arborii genealogici ale unor familii și stemele aferente, acte referitoare la împroprietărirea noilor sosiți cu moșii în localitățile Nemežys, Kena, Patruzeci de Tătari și planurile geometrice ale acestor  moșii. Documentele din secolul XX reflectă situația tătarilor lituanieni din perioada interbelică, activitatea parohiilor musulmane și imamilor din localitățile Raižiai, Kaunas și Vinkšnupiai, starea lucrurilor în comunitățile și organizațiile religioase gen Asociația tătarilor din Kaunas, muftiatul din Vilnius și altele. Tot aici sunt expuse și portretele iluștrilor ofițeri de armată de origine tătărească Aleksandras Makulavičiųs, Suleimanas Chaleckas și altor militari de vază. În Arhiva Specială a Lituaniei se păstrează printre altele și un set documente referitoare la tătarii exilați de autoritățile sovietice de ocupație în deceniul al cincilea al secolului XX.

A doua parte a expoziției prezintă documente referitoare la activitatea moscheilor tătarilor lituanieni și registrele întocmite în lăcașele de cult. Rețeaua de moschei a fost întemeiată în perioada Republicii celor două națiuni. Documentele de arhivă conțin informații despre lăcașurile de cult din localitățile Raižiai, Patruzeci de Tătari, Nemėžis, suburbia orașului Vilnius – Lukiškės, Kaunas, Kėdainiai, Vinkșnupiai, Daubutișkės, Vija Murauščizna, Naugardukas și Vidžiai. În fondurile Arhivei Istorice de  Stat a Lituaniei se păstrează versiunea originală în limba arabă a Coranului și o seamă de registre întocmite în perioada interbelică în parohiile localităților Kaunas, Nemėžis, Raižiai, Vinkšnupiai, Patruzeci de Tătari, Vilnius (suburbia Lukiškės). Împreună cu registrele parohiilor Patruzeci de Tătari și Vilnius au supraviețuit și altele mai vechi datate din secolul al XIX-lea. Dosarele privind acordarea titlurilor de noblețe și registrele unor moschei întocmite la sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea conțin înscrisuri referitoare la nașterea și decesele locuitorilor din satele Patruzeci de Tătari, Raižiai și suburbia Lukiškes.

Elaborate în limbile ruteană, polonă, rusă, franceză, arabă și lituaniană, documentele în cauză vor trezi neîndoios interesul cercetătorilor în domeniul sigilografiei. Actele privind originea nobilă a titularilor sunt însoțite de ștampile heraldice tătărești; documentele referitoare la arta războiului – de ștampilele Diviziei a 3-a a Armatei Marelui Ducat al Lituaniei și Regimentului tătăresc de ulani, iar actele de constituire a moscheilor sunt confirmate de ștampilele imamilor parohiilor musulmane și semnăturile de rigoare. 

Documentele prezentate în cadrul prezentei expoziții mărturisesc că tătarii lituanieni au contribuit în mod semnificativ la restabilirea statalității, promovarea istoriei și culturii lituaniene, fiind o dovadă  că această comunitate și-a legat îndeaproape viața de Lituania și constituie o parte integrantă a istoriei țării.