Programul cultural Timișoara 2023 înseamnă o varietate de acțiuni pentru oraș, județ, țară și continent. Apa care străbate Timișoara devine o atracție din ce în ce mai mare nu doar pentru sportivii care își desfășoară activitatea pe sau pe lângă apă sau pentru localnicii care se plimbă și relaxează de-a lungul Begăi, ci și pentru arhitecți, artiști, oameni de știință și un public divers și curios. Ecluze pe Bega a pus reflectorul pe importanța canalului, prin intermediul acestui proiect se formează colaborări transfrontaliere, dar și locale, ce pun în context valoarea apei și potențialul pe care ea îl poate oferi orașului pe termen lung. Alexandrina Ciortuz, coordonatoarea proiectului Ecluze pe Bega, relatează cum poate Bega să capteze interesul și atenția unui public de toate vârstele.

Ecluze pe Bega e un proiect care a început anul trecut, dar e în lucru de mult timp. Acesta a pornit în cadrul biroului nostru de arhitectură, unde Bogdan Demetrescu, fondatorul biroului, studiază de mulți ani relația între arhitectură și apă. Anul trecut, eu alături de colegul meu din birou și încă trei colege, sub coordonarea lui arh. Demetrescu, am avut diploma de absolvire a Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara cu subiectul Bega, în care am propus o strategie de renaturare, conectare, activare a canalului pe segmentul de la nodul hidrotehnic Coștei până la Uzina de apă în Timișoara, așa că studiul de înaintea acestui proiect a creat o bază importantă pentru a pune în practică toate componentele. Și asemenea cum diferite locuri conectează oameni cu același scop, tot în 2022, Ovidiu Daneș, prin fundația DALA, a propus colaborarea cu noi și așa s-a născut proiectul Ecluze pe Bega.

Am ajuns la ideea de ecluze pe Bega tocmai pentru că exista o diferență mare între cele două ecluze pe care le studiasem, cea de la Sânmihaiu Român și cea de la Uivar. Prima a suferit o restaurare care a venit cu plusuri din punct de vedere tehnic, însă cu minusuri considerabile pe partea de mediu natural, faptul că prin restaurare s-a betonat destul de mult a făcut ca relația cu malurile să se schimbe. În schimb, ecluza de la Uivar funcționează precum a fost proiectată de la bun început, acolo nu s-a intervenit încă, ceea ce face ca natura din jurul ecluzei să fie mult mai biodiversă, aceasta fiind nemodificată de om. Ceea ce ne dorim este ca intervențiile ce au loc la aceste ecluze, nu doar de la Uivar, dar și în general, să fie atente atât față de obiectul arhitectural, cât și față de natură. Ne dorim ca atunci când se reabilitează un loc, cei responsabili să țină cont de cât de mult se dezvoltă natura în timp, acest aspect să fie luat în considerare atunci când se propune un astfel de proiect. Pe lângă asta, ne-am dorit să oferim un exemplu de posibilități de navigare pe Bega și de descoperire a râului de pe barcă.

Anul acesta ne-am dat seama ca e nevoie de studii amănunțite pe Bega navigabilă, dar și că elementul cultural face proiectul să iasă din sfera studiului. Așa am aplicat la finanțări din cadrul bugetului Capitalei Culturale cu un proiect, care, printre altele, avea ca scop de a aduce la aceeași masă oameni de știință și artiști cu oameni din instituții, pentru a arată potențialul canalului și a potența posibile colaborări în acest sens.

Ceea ce este cel mai important de știut, lucru pe care mulți nu-l cunosc, este că Bega poate fi navigabilă până pe Dunăre, ceea ce presupune un potențial imens de navigație și conectare cu alte țări și mări.

Ruta cea mai scurtă între România și Serbia este pe apă. Proiectul Ecluze pe Bega este activ pe parcursul a cinci luni și se bazează pe 5 piloni — explorare, teorie, ateliere, obiect și spectacol. La finalul proiectului vom publica o carte cu tot ceea ce s-a întâmplat în cadrul proiectului, precum și cu toate informațiile despre Bega pe care le-am colectat și sperăm că această carte va rămâne un punct de reper important pentru comunitate, în felul în care se raportează ea la Bega.

În cadrul atelierelor, Ecluze pe Bega a oferit o premieră pentru Timișoara. Pe perioada verii, copii cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani au contribuit la construcția primei canotci din Timișoara, ba chiar au și testat-o pe Bega. Canotca este un vas plutitor de mici dimensiuni inventat de celebrul, multipremiatul și distinsul sportiv și antrenor Ivan Patzaichin, o barcă care intersectează lotca și canoea prin forma sa și materialele utilizate pentru a o desăvârși.

Ce presupune un astfel de atelier pas cu pas?

Un atelier de genul acesta a mai fost făcut în alte comunități, de exemplu în Deltă, dar nu și în Timișoara. Atelierul de canotci de la Timișoara a fost organizat în parteneriat cu Școala Babel, iar meșterul marangoz* Viorel Gheorghe a îndrumat copiii și a construit alături de ei ambarcațiunea. Viorel Gheorghe face parte din Asociația Mila 23 Ivan Patzaichin și Rowmania unde au înființat clubul Călăuzele Apelor.

Nivelul de cunoaștere și darul de a lucra cu copiii s-au putut resimți încă de la primul curs, iar copiii au fost absolut fascinați de proces și de rezultat. Atelierul a pornit de la zero, cu trasarea pe plăci de lemn, de la măsurare la tăiere, până în momentul când tot materialul s-a ridicat în 3D. Copiii au dat găuri, au fixat plăci, au lipit, au șmirgluit, au făcut până și scaunele bărcii și vâslele, au desenat pe lemnul bărcii, iar la sfârșit au putut naviga cu ea pe Bega.

Prin intermediul acestui atelier, participanții au intrat în clubul Călăuzele Apelor, o rețea națională din care fac parte toți copiii care, de-a lungul timpului, și-au construit o canotcă în mărime naturală în localitățile: Drobeta Turnu Severin, Eșelnița, Piscu, Sulina, Sf. Gheorghe, Chilia Veche, Mila 23, Comana și acum și Timișoara.

Cum continuă povestea Ecluze pe Bega, cum ajunge publicul cât mai des pe apă și la ce activități va mai putea lua parte?

Pentru multe activități de-ale noastre am beneficiat de sprijinul Pelicanului, care a servit și ca stație de colectare a datelor despre apă și vietăți, dar și ca scenă de concert.

Anul acesta Pelicanul a găzduit și atelierul de cianotipie botanică pentru public de la mic la mare, unde am lucrat cu biologi care au adus plante dimprejurul Begăi și au explicat despre ele, după care o artistă locală a oferit un curs practic de cianotipie.

Proiectul Ecluze pe Bega îmbină cinci teme: peisaj natural, peisaj cu arhitectură, peisaj și artă, meta-peisaj și peisajul în mișcare. În cadrul temei metapeisaj urmează pe 7 octombrie un atelier care propune studiul și observarea microorganismelor acvatice și identificarea stării ecologice ale corpului de apă Bega sub coordonarea ecologistei Alexandra Negruț. Observarea se va realiza de către Cătălin Matei (Sillyconductor), cu ajutorul instalațiilor sonore de captare a sunetelor inaudibile ale macrobenthos-ului. De asemenea, vor avea loc discuții cu specialiști invitați în cadrul proiectului. Atelierul este un suport al expoziției EB.Lab care se desfășoară în spațiul MV Sci-Art Center din Timișoara, iar înscrierile se face printr-un formular online.

* Marangoz: dulgher specializat în prelucrarea lemnăriei navelor sau a unor ambarcațiuni

Citește mai mult despre Ecluze pe Bega pe site-ul proiectului, pe Facebook și pe Instagram.

Proiectul Ecluze pe Bega / Conexiuni culturale face parte din Programul cultural național „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.