MV sci-art s-a născut în 2022, însă bazele proiectului au fost puse cu opt ani mai devreme, prin META Spațiu. Dacă la început echipa era nomadă, colaborarea cu Universitatea Politehnica din Timișoara i-a adus o casă, spațiul MV sci-art din Căminul Studențesc 1MV, Bulevardul Mihai Viteazu 1. MV sci-art este un loc în care arta și știința își dau mâna și unde găsim, pe lângă expoziții de artă contemporană, un program amplu de conectare interdisciplinară pentru studenți și activități pentru copii. Despre toate acestea ne-a povestit Mirela Stoeac-Vlăduți, fondatoarea META Spațiu și MV sci-art.

Ce este MV?

MV e în primul rând ceea ce timișorenii cunosc drept căminul 1 MV. Fosta discotecă a MV-ului e familiară pentru majoritatea celor din oraș, iar pentru ceilalți sunt convinsă că înseamnă exact MV sci-art - ceea ce se întâmplă astăzi - un centru de artă și știință pe care l-am creat împreună cu Universitatea Politehnica și pe care l-am inaugurat în 19 mai 2022.

Este un spațiu dedicat întâlnirii între tinerii din campus și timișoreni, precum cred că a intenționat și arhitectul clădirii, Duiliu Marcu, în urmă cu 100 de ani, dar și un loc deschis culturii, oamenilor de știință și colaborării. Noi am vrut să îl păstrăm așa cum este cunoscut de lume și să-l propagăm împreună cu istoricul lui bogat, pornind de la 1923, când arhitectul a proiectat ansamblul de clădiri.

Acesta a imaginat un fel de orășel în care studenții să învețe, să-și petreacă timpul și să se distreze. Locul era o enclavă a mișcării culturale underground din Timișoara în vremea comunismului și sperăm să menținem și noi din spiritul acesta în continuare. Este un spațiu de artă contemporană în epicentrul tehnologiei și ingineriei din Timișoara.

Așadar, putem spune că MV se poate traduce ca un fel de punte între ingineri și artiști?

Noi vrem să fie cât mai apropiate aceste colaborări, pentru că din punctul nostru de vedere este foarte important să aducem acest tip de transfer mai ales în zona științifică și în cea tehnică, pentru că în zona artei, care este democratică, diverse tipuri de gândire s-au infiltrat dintotdeauna. Artiștii au fost mereu preocupați de ceea ce se întâmplă în filosofie, arhitectură, știință ș.a.m.d., însă din partea cealaltă inițiativele de deschidere spre artă au fost puține. Noi încercăm să aducem un strop de gândire integrată și științific-umanistă.

Azi, când ne gândim la știință, ne gândim la științele exacte, dar cred că știința înseamnă mult mai mult și putem încadra aici și filosofia, artele, literatura, dansul și chiar și sportul. Toate au un trecut și sunt construite pe teorie și istorie. Noi ne dorim să schimbăm un pic mentalitatea celor din sfera tehnică, așa că le propunem experiențe și idei interesante.

Spațiul este deschis de-abia de un an, dar programul pe care l-a găzduit până acum a fost atât de cuprinzător, încât a dat senzația că locul ar fi fost inaugurat în urmă cu mult mai multă vreme. Cum arată balanța dintre ce v-ați propus și ce ați realizat în această perioadă?

Cred că ceea ce ne-am propus și ceea ce am reușit să facem este încă la nivel de cercetare, de analiză, însă din reacțiile participanților și vizitatorilor vedem un impact pozitiv și un potențial de creștere a acestor colaborări. Spre exemplu, cooperarea pe care o avem cu oameni de știință din Norvegia este un bun model prin proiectul Porous matter. Void fractions in materials, ideas and society (în limba română, Materii poroase - fracții vide în materiale, idei și societate). În acest caz, vorbim despre fracții vide, care sunt golurile în orice materie, pline cu aer, dar care pot fi umplute și cu lichide.

Asta căutăm și noi, să umplem golurile cu ceva care să ne ajute să facem un transfer de cunoaștere, iar deschiderea i-a transformat și pe cei din Universitatea Politehnica Timișoara. Dintr-un program care era un test la început, s-a produs o schimbare pozitivă. Spre exemplu, domnul Alex Hansen, unul din cei mai reputați oameni de știință din Norvegia, dar și din Europa, era colecționar de Art Nouveau, nu avea cunoștințe în arta contemporană, iar acum, prin prisma colaborării cu artiști din acest proiect, și-a dezvoltat această nouă curiozitate, este încântat de modul în care gândesc artiștii și s-a simțit provocat. Așa că, dintr-o presupusă lecție de fizică clasică s-a produs un dialog cu cei care provin din științele umaniste.

Cum sunteți percepuți de studențimea din Timișoara? Faptul că spațiul este diferit de oferta obișnuită a unui campus universitar trezește curiozitatea și interesul trecătorilor de a intra în el?

Ca vizitatori, studenții prezintă interes, dar încă percepem o distanță între ei și artă. Din acest motiv, ne-am propus să le trezim curiozitatea și prin participarea la proiectele intersecționale din programul nostru.

Care sunt aceste proiecte dedicate publicului tânăr?

Unul din ele este Sci-art your life, parte a programului Grow, finanțat de Centrul de Proiecte, care are o componentă în care mai ales studenți de la Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest și studenți de la Universitatea Politehnica vor colabora pentru a realiza împreună două instalații artistice. Noi le punem la dispoziție mentoratul cu experți din artă contemporană și din zona științifică și materialele necesare pentru conceptul pe care îl elaborează în aceste echipe transdisciplinare. Asta se va întâmpla în octombrie, când studenții se întorc la facultate, iar rezultatul acestor colaborări o să fie prezentat în luna noiembrie.

Pe lângă asta, planificăm continuarea seriei de conferințe pentru studenți în toamnă, o conferință cu experți din România și din străinătate care va avea loc între 12-14 septembrie. Programul conferințelor este foarte divers. De exemplu, de la Oslo Met, universitate din capitala Norvegiei, vine Kristin Bergaust, unul din artiștii pionieri din țara amintită, pe zona de știință și artă și care predă la Facultatea de Tehnologie, Artă și Design. În felul acesta, studenții pot descoperi practic ce înseamnă o facultate cu un profil transdisciplinar. Kristin Bergaust va prezenta un proiect internațional intitulat Oslofjord Ecologies, care a cercetat efectele negative ale omului față de mediul înconjurător cu precădere asupra fiordurilor din Oslo, unde au lucrat împreună oameni de știință cu artiști. Aceștia au lucrat în tandem - spre exemplu oameni de știință au măsurat viteza curenților într-o anumită perioadă a timpului, iar artiștii au cercetat ce ar putea însemna asta pentru animalele din zonă. Astfel, au clădit împreună un concept și diverse abordări în practică. Un alt participant la conferințe este Raluca Nestor Oancea, care va vorbi despre legătura între AI și artele vizuale și impactul speculativ asupra societății, fie că e utopic sau distopic.

Vom continua să dezvoltăm ideea de pedagogie universitară alternativă, unde căutăm soluții de învățare prin experiențe noi și diferite față de programa clasică.

Pe lângă programul vostru pentru studenți, ați început o serie de ateliere pentru un public și mai tânăr. Ce le propuneți?

În fiecare sâmbătă avem ateliere cu copii de vârste cuprinse între 6 și 12 ani. Încă de la înființare am avut această latură de educație prin artă, pentru că am observat că este una din componentele programului nostru care aduce rezultate imediate, în sensul că acești copii care participă merg acasă încântați, iar în felul acesta le stârnesc și curiozitatea părinților, întregii familii. Cred că este important să lucrezi la firul ierbii, acolo unde lucrurile pot fi modelate mai ușor.

Am avut câteva ateliere care au abordat relația cu mediul și continuăm pe această linie până în toamnă. De exemplu, un atelier de cianotipie, la care copiii, sub îndrumarea artistului Benjamin Bledea, au realizat un ierbar prin tehnica cianotipiei. Un alt atelier este cu scriitorul Cristian Vicol care se concentrează pe domeniul science-fiction, SF-ul având la bază știința și ficțiunea. Participanții scriu un fel de roman, dar îl și ilustrează cu personaje imaginate care să-și preia superputerile din fenomene abordate științific.

Vor mai urma ateliere cu Dorian Bolca, artist new media care lucrează cu instalații de lumini, iar participanții vor lucra cu becuri alimentate din material vegetal.

Aceste ateliere au loc până la finalizarea proiectului de anul acesta, în 29 noiembrie, dar cu siguranță vor continua și anul viitor.

Apropo de pârghia pe care o trageți între copii și cercetarea artistică și științifică, cât de mult influențează felul în care funcționează echipa voastră în sensul acestei interdisciplinarități de esență a programului?

Îmi place să cred că suntem ca un mozaic, piesele se așează într-un mod armonios, dar ele, de fapt, sunt foarte diverse și diferite. De exemplu, Loredana Nedelcu este absolventă de arhitectură, Miruna Robescu și Marina Paladi au absolvit istoria artelor, Dan Stoeac a absolvit administrație, mai avem scriitori, actori, ingineri prin parteneriatul cu Poli, Josépha Blanchet care a terminat pictura - suntem cu un background divers. Sunt oameni cu spirite libere și experimentale, care merg în diverse direcții, dar cumva ne întoarcem în același loc, la META Spațiu, cu care am pornit la drum în 2014.

Pe lângă spațiul de cercetare, expoziții și ateliere, ce mai oferă MV sci-art?

Ne-am dorit încă de când am deschis spațiul să avem și o cafenea și plănuim să o deschidem în 3 octombrie. Va fi un loc de relaxare, cu o zonă de bibliotecă cu cărți de artă, arhitectură și design, unde să poți petrece mai mult timp, iar studenții din campus vor avea reduceri la cafea, cu preț preferențial.

Unde poate afla publicul informații despre toate activitățile MV sci-art?

Cel mai simplu este de pe pagina MV sci-art, pe Facebook sau pe Instagram, unde ele sunt indexate, fiecare atelier are câte un eveniment, dar și pe website-ul www.metacontemporary.ro, unde se găsesc toate informațiile de care e nevoie pentru a participa la evenimente. Doritorii ne pot scrie un e-mail oricând, ne pot suna sau ne găsesc fizic, suntem aici de marți până sâmbătă între orele 12:00 și 18:00.

Sci-art your life! este un program co-finanțat de AFCN și face parte din Programul cultural național „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, finanțat prin programul Grow Timișoara 2023 prin Centrul de Proiecte Timișoara cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.